Moftin
Localitatea Moftin este strâns legată, din punct de vedere istoric, de numele marelui voievod Mihai Viteazu. În vara anului 1601 Mihai Viteazul şi-a stabilit tabăra la Moftin pentru 20 de zile pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa victorie. La începutul lunii iulie 1601, Mihai Viteazul îşi schimbă tabăra militară de la Debreţin, trece prin Carei, apoi se aşează la Moftin pe malul stâng al râului Crasna. La Moftin, pe vatra actuală a localităţii Moftinu Mic şi pe două movile învecinate pe drumul de legătură cu Sînmiclăuş, a staţionat numai oastea lui Mihai Viteazul, oastea lui Basta György având tabăra la Satu Mare. La începutul lunii iulie 1601, în tabăra militară a lui Mihai Viteazul de la Moftin se aflau peste 16.000 de oameni, din care 8.000 erau călăreţi. În ziua de 31 iulie 1601, au sosit în tabăra de la Moftin şi 2.000 de silezieni conduşi de generalul Rothal. În memoria marelu voievod, şcoala din Moftinu Mic îi poartă numele (Şcoala cu clasele I-VIII MIHAI VITEAZUL din Moftinu Mic).
Peste mai bine de o sută de ani, în 1711, armata prinţului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat trupelor austriece la Moftin. Astfel, la 1 mai 1771 a fost semnată Pacea de la Satu-Mare. Pacea de la Satu Mare a marcat instaurarea definitivă a regimului Casei de Austria în Transilvania.
În anul 1968 are loc ultima reorganizare administrativă importantă în urma căreia comuna Moftin dobândeşte forma în care se găseşte şi în prezent. În actuala structură administrativă, comuna Moftin este alcătuită din opt sate, după cum urmează: Moftinu Mic – reşedinţa comunei, Moftinu Mare, Domăneşti, Sînmiclăuş, Istrău, Ghirolţ, Ghilvaci şi Ghilvaci Gară.
- 8248 de afişări